HEPATECT CP 50 UI/ml

AUTORIZAŢIE DE PUNERE PE PIAŢĂ NR. 7349/2015/01-02-03-04 Anexa 1 Prospect    

Prospect: Informaţii pentru utilizator

Hepatect CP 50 UI/ml soluţie perfuzabilă Imunoglobulină umană antihepatită B pentru administrare intravenoasă

Citiţi cu atenţie şi în întregime acest prospect înainte de a începe să utilizaţi acest medicament deoarece conţine informaţii importante pentru dumneavoastră.  Păstraţi acest prospect. S-ar putea să fie necesar să-l recitiţi.  Dacă aveţi orice întrebări suplimentare, adresaţi-vă medicului dumneavoastră, farmacistului sau asistentei medicale.  Acest medicament a fost prescris numai pentru dumneavoastră. Nu trebuie să-l daţi altor persoane. Le poate face rău, chiar dacă au aceleaşi semne de boală ca dumneavoastră.  Dacă manifestaţi orice reacţii adverse, adresaţi-vă medicului dumneavoastră, farmacistului sau asistentei medicale. Acestea includ orice posibile reacţii adverse nemenţionate în acest prospect. Vezi pct. 4.

Ce găsiţi în acest prospect:

1. Ce este Hepatect CP şi pentru ce se utilizează

2. Ce trebuie să ştiţi înainte să utilizaţi Hepatect CP

3. Cum să utilizaţi Hepatect CP

4. Reacţii adverse posibile

5. Cum se păstrează Hepatect CP

6. Conţinutul ambalajului şi alte informaţii

7. Ce este Hepatect CP şi pentru ce se utilizează

Hepatect CP conţine substanţa activă imunoglobulină umană antihepatită B, care vă protejează împotriva hepatitei B. Hepatita B este o inflamaţie a ficatului, determinată de virusul hepatitei B. Hepatect CP este o soluţie perfuzabilă (se administrează într-o venă) şi este disponibil în flacoane care conţin 2 ml (100 Unităţi Internaţionale [UI]), 10 ml (500 UI), 40 ml (2000 UI) şi 100 ml (5000 UI).

Hepatect CP se administrează pentru a oferi protecţie imunitară imediată şi pe termen lung :  în prevenirea infecţiei cu virusul hepatitei B la pacienţii care prezintă risc de infecţie cu virusul hepatitei B, care nu au fost vaccinaţi sau nu li s-a administrat schema de vaccinare completă.  în prevenirea infectării în caz de transplant de ficat, la pacienţii care au teste pozitive pentru hepatita B.  la nou-născuţii ale căror mame sunt purtătoare ale virusului hepatitei B.  pentru protecţia pacienţilor la care vaccinarea împotriva hepatitei B nu a asigurat o protecţie adecvată.

2. Ce trebuie să ştiţi înainte să utilizaţi Hepatect CP

Nu utilizaţi Hepatect CP  dacă sunteţi alergic la imunoglobulina umană sau la oricare dintre celelalte componente ale acestui medicament (enumerate la punctul 6).    dacă aveţi deficit de imunoglobulină A (IgA), în special dacă aveţi în sânge anticorpi împotriva IgA, deoarece ar putea duce la anafilaxie.

Atenţionări şi precauţii Înainte să utilizaţi Hepatect CP, adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau asistentei medicale dacă • nu vi s-a mai administrat acest medicament anterior sau dacă a trecut un interval lung de timp (de exemplu câteva săptămâni) de la ultima administrare (va trebui să fiţi monitorizat îndeaproape în timpul administrării perfuziei şi timp de o oră de la oprirea perfuziei) • vi s-a administrat Hepatect CP recent (trebuie să fiţi monitorizat în timpul administrării perfuziei şi timp de cel puţin 20 minute după administrare) • aveți o infecție netratată sau inflamație cronică subiacentă • aţi avut o reacţie la administrarea altor medicamente care conţin anticorpi (în cazuri rare puteţi prezenta riscul de reacţii alergice) • aveţi sau aţi avut o boală de rinichi • vi s-au administrat medicamente care vă pot afecta rinichii (dacă funcţia rinichilor se înrăutăţeşte, este posibil să fie necesară oprirea tratamentului cu Hepatect CP) Medicul dumneavoastră va avea grijă deosebită în cazul în care sunteţi supraponderal, în vârstă, diabetic sau dacă aveţi tensiune arterială mare, volum sanguin scăzut (hipovolemie), dacă sângele dumneavoastră este mai gros decât normal (vâscozitate crescută a sângelui), dacă aţi fost în repaus la pat sau aţi fost imobil o perioadă de timp (imobilizare), dacă aveţi probleme cu vasele de sânge (afecţiuni vasculare) sau prezentaţi alte riscuri de evenimente trombotice (cheaguri de sânge).

Vă rugăm să luaţi în considerare reacţiile În timpul administrării soluţiei perfuzabile Hepatect CP veţi fi atent supravegheat, pentru a fi sigur că nu prezentaţi nicio reacţie (de exemplu, anafilaxie). Medicul dumneavoastră se va asigura că viteza de perfuzare cu care vă este administrat Hepatect CP este adecvată pentru dumneavoastră.

Spuneţi imediat medicului dumneavoastră dacă în timpul perfuziei cu Hepatect CP observaţi oricare dintre următoarele semne ale unei reacţii adverse, adică durere de cap, înroșire a feței, frisoane, durere musculară, respiraţie şuierătoare, bătăi rapide ale inimii, durere de spate, greață, tensiune arterială scăzută. Viteza perfuziei poate fi micşorată sau administrarea poate fi oprită complet.

Informaţii privind transmiterea microorganismelor patogene Hepatect CP este fabricat din plasmă umană (partea lichidă din sânge). Când medicamentele sunt derivate din sânge uman sau plasmă umană, sunt luate anumite măsuri pentru a preveni transmiterea infecţiilor la pacienţi. Acestea includ:  selectarea atentă a donatorilor de sânge şi plasmă, pentru a se asigura faptul că riscul de a fi purtători de infecţii este exclus,  testarea fiecărei donaţii de sânge şi a rezervelor de plasmă pentru depistarea semnelor de virusuri/infecţii,  includerea unor etape în procesarea sângelui şi plasmei care pot inactiva sau elimina virusurile.

În pofida acestor măsuri, când sunt administrate medicamente preparate din sânge uman sau plasmă umană, posibilitatea transmiterii infecţiei nu poate fi exclusă în totalitate. Această observaţie este valabilă, de asemenea, pentru orice virusuri necunoscute sau nou-apărute sau alte tipuri de infecţii. Măsurile luate sunt considerate eficiente pentru virusurile încapsulate, cum sunt virusul imunodeficienţei umane (HIV), virusul hepatitei B şi virusul hepatitei C. Măsurile luate pot avea o eficacitate limitată împotriva virusurilor neîncapsulate, cum sunt virusul hepatitei A și parvovirusul B19. Administrarea de medicamente care conțin imunoglobuline nu a fost asociată cu hepatita A sau cu infecţiile cu parvovirusul B19, posibil datorită faptului că anticorpii împotriva acestor infecții, conţinuţi în medicament, au un rol protector. Se recomandă ferm ca, de fiecare dată când vi se administrează o doză de Hepatect CP, să se înregistreze denumirea şi seria de fabricaţie a medicamentului pentru a se menţine o evidenţă a seriilor folosite. Hepatect CP împreună cu alte medicamente Spuneţi medicului dumneavoastră sau farmacistului dacă luaţi sau aţi luat recent orice alte medicamente. Hepatect CP poate reduce eficacitatea unor vaccinuri cum sunt cele împotriva:  rujeolei  rubeolei  oreionului  varicelei Este posibil să fie necesar să aşteptaţi timp de până la 3 luni înainte de vi se putea administra unele vaccinuri şi timp de până la un an înainte de vi se administra un vaccin împotriva rujeolei.

Evitați utilizarea concomitentă a diureticelor de ansă în timpul tratamentului cu Hepatect CP.

Sarcina, alăptarea şi fertilitatea Dacă sunteţi gravidă sau alăptaţi, credeţi că aţi putea fi gravidă sau intenţionaţi să rămâneţi gravidă, adresaţi-vă medicului sau farmacistului pentru recomandări înainte de a lua acest medicament.

Medicul dumneavoastră va decide dacă Hepatect CP poate fi administrat în timpul sarcinii sau alăptării.

Conducerea vehiculelor şi folosirea utilajelor Hepatect CP are influență minoră asupra capacității de a conduce vehicule sau de a folosi utilaje. Dacă prezentați reacţii adverse în timpul tratamentului trebuie să aşteptați ca acestea să dispară, înainte de a conduce vehicule sau de a folosi utilaje.

3. Cum să utilizaţi Hepatect CP

Hepatect CP este destinat administrării intravenoase (perfuzare într-o venă). Hepatect CP vă este administrat de către un medic sau asistent medical. Doza recomandată va depinde de starea dumneavoastră şi de greutatea pe care o aveţi. Medicul dumneavoastră va stabili care este doza adecvată pentru dumneavoastră.

La începutul perfuzării, Hepatect CP vi se va administra lent, cu o viteză de perfuzare mică. Ulterior, medicul dumneavoastră poate creşte treptat viteza de perfuzare.

Dacă aveţi orice întrebări suplimentare cu privire la acest medicament, adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau asistentei.

4. Reacţii adverse posibile

Ca toate medicamentele, acest medicament poate provoca reacţii adverse, cu toate că nu apar la toate persoanele.

Următoarele reacţii adverse au fost raportate spontan în cazul administrării Hepatect CP: Cu frecvenţă necunoscută (care nu poate fi estimată din datele disponibile)  reacții alergice severe (șoc anafilactic)  reacții de hipersensibilitate  durere de cap  amețeală  bătăi mai rapide ale inimii (tahicardie)  tensiune arterială mică (hipotensiune)  greaţă  reacții pe piele (cutanate), cum sunt iritație și mâncărime  febră  stare generală de rău

Medicamentele care conţin imunoglobulină umană normală pot determina, în general, următoarele reacţii adverse (în ordinea descrescătoare a frecvenței): • frisoane, durere de cap, amețeală, febră, vărsături, reacții alergice, greață, durere articulară, tensiune arterială scăzută și durere de spate moderată • scădere a numărului de globule roşii în sânge din cauza descompunerii acestora în vasele de sânge (reacţii hemolitice (reversibile)) și (rareori) anemie hemolitică care necesită transfuzii • (rareori) o scădere bruscă a tensiunii arteriale și, în cazuri izolate, șoc anafilactic • (rareori) reacții cutanate tranzitorii (inclusiv lupus eritematos cutanat – cu frecvență necunoscută) • (foarte rar) reacții tromboembolice cum sunt atac de cord (infarct miocardic), accident vascular cerebral, cheaguri de sânge la nivelul vaselor de sânge din plămân (embolie pulmonară), cheaguri de sânge în venă (tromboze venoase profunde) • cazuri de inflamare acută temporară a membranelor de protecție care acoperă creierul și măduva spinării (meningită aseptică reversibilă) • cazuri de rezultate ale analizelor de sânge care indică afectarea funcţiei renale şi/sau insuficienţă renală apărută brusc • cazuri de leziune pulmonară acută legată de transfuzie (LPALT) Acest lucru va duce la acumularea de lichid în căile aeriene ale plămânilor, care nu are legătură cu inima (edem pulmonar non- cardiogen). Veți avea dificultăți severe de respirație (detresă respiratorie), respirație rapidă (tahipnee), nivel anormal de scăzut de oxigen în sângele (hipoxie) și temperatură crescută a corpului (febră).

Dacă apare o reacţie adversă, viteza de administrare poate fi m icşorată sau administrarea poate fi oprită.

Raportarea reacţiilor adverse Dacă manifestaţi orice reacţii adverse, adresaţi-vă medicului dumneavoastră, farmacistului sau asistentei medicale. Acestea includ orice reacţii adverse nemenţionate în acest prospect. De asemenea, puteţi raporta reacţiile adverse direct prin intermediul sistemului naţional de raportare, ale cărui detalii sunt publicate pe web-site-ul Agenţiei Naţionale a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale din România http://www.anm.ro/. Agenţia Naţională a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale din România Str. Aviator Sănătescu nr. 48, sector 1 București 011478- RO Tel: + 4 0757 117 259 Fax: +4 0213 163 497 e-mail: [email protected]. Raportând reacţiile adverse, puteţi contribui la furnizarea de informaţii suplimentare privind siguranţa acestui medicament.

5. Cum se păstrează Hepatect CP

Nu lăsaţi acest medicament la vederea şi îndemâna copiilor. Nu utilizaţi acest medicament după data de expirare înscrisă pe cutie şi pe eticheta flaconului..

A se ține flaconul în ambalajul original, pentru a fi protejat de lumină. A se păstra la frigider (2°C – 8°C). A nu se congela.

Soluția trebuie să fie limpede sau ușor opalescentă și incoloră până la galben palid. Nu utilizați soluții care sunt tulburi sau prezintă depozite.

Soluția trebuie administrată imediat după deschiderea flaconului. Înainte de utilizare, produsul trebuie adus la temperatura camerei sau la temperatura corpului.

Nu aruncați niciun medicament pe calea apei sau a reziduurilor menajere. Întrebați farmacistul cum să aruncați medicamentele pe care nu le mai folosiți. Aceste măsuri vor ajuta la protejarea mediului.

6. Conţinutul ambalajului şi alte informaţii

Ce conţine Hepatect CP

 Substanţa activă din HEPATECT CP este imunoglobulina umană împotriva hepatitei B pentru administrare intravenoasă. Hepatect CP conţine proteine din plasmă umană 50 mg/ml din care imunoglobulină G (IgG) cel puţin 96%. Concentraţia anticorpilor împotriva hepatitei B este 50 UI/ml. Concentraţia maximă de imunoglobulină A (IgA) este de 2000 micrograme/ml. Distribuţia subclaselor IgG este de aproximativ: 59 % IgG , 35 % IgG , 3 % IgG şi 3 %IgG .  Celelalte componente sunt glicină şi apă pentru preparate injectabile.

Cum arată Hepatect CP şi conţinutul ambalajului

Hepatect CP este o soluţie perfuzabilă, limpede sau uşor opalescentă (de culoare lăptoasă, ca opalul) şi incoloră până la galben deschis. Cutie cu un flacon a 2 ml, 10 ml, 40 ml sau 100 ml soluție perfuzabilă.

Deţinătorul autorizaţiei de punere pe piaţă şi fabricantul

Biotest Pharma GmbH Landsteinerstrasse 5 63303 Dreieich Germania Tel.: +49 6103 801-0 Fax: +49 6103 801-150 Email: [email protected]

Acest prospect a fost revizuit în februarie 2020. Următoarele informaţii sunt destinate numai profesioniştilor din domeniul sănătăţii:

Mod de administrare Administrare intravenoasă Hepatect CP se administrează prin perfuzie intravenoasă, cu o doză şi viteză de perfuzare iniţiale de 0,1 ml/kg şi oră, timp de 10 minute. În caz de reacție adversă, trebuie redusă viteza de administrare sau perfuzia trebuie oprită. Dacă este bine tolerat, viteza de perfuzare poate fi crescută treptat, până la maxim 1 ml/kg şi oră.

Studiile clinice au arătat că Hepatect CP administrat prin perfuzie intravenoasă la nou-născuţii ale căror mame sunt purtătoare de virus hepatitic B este bine tolerat, dacă viteza de perfuzare este de 2 ml într-un interval cuprins între 5 şi 15 minute.

Precauţii speciale

Monitorizarea titrului de anticorpi împotriva hepatitei B: Pacienţii trebuie monitorizaţi periodic pentru supravegherea titrului seric de anticorpi împotriva hepatitei B. Doza trebuie ajustată astfel încât să se mențină titrul de anticorpi terapeutic și să se evite subdozajul (vezi pct. privind dozele).

Administrarea intravenoasă de imunoglobulină umană, în special atunci când se utilizează doze mari, necesită: • hidratare adecvată înaintea iniţierii perfuziei cu imunoglobulină umană • monitorizarea diurezei • monitorizarea concentraţiilor plasmatice ale creatininei • evitarea utilizării concomitente a diureticelor de ansă

În caz de reacţii adverse, trebuie redusă viteza de administrare sau trebuie oprită administrarea perfuziei. Tratamentul necesar depinde de natura şi severitatea reacţiei adverse.

Hipersensibilitate Reacţiile de hipersensibilitate sunt rare. Rareori, imunoglobulina umană împotriva hepatitei B poate determina o scădere a presiunii sanguine însoțită de reacție anafilactică, chiar și la pacienții care au tolerat un tratament anterior cu imunoglobuline.

Suspiciunea de reacţii alergice sau de reacţii de tip anafilatic impune întreruperea imediată a perfuzării. În caz de şoc, trebuie aplicat tratamentul medical standard pentru şoc.

Următoarele reacții adverse au fost asociate cu utilizarea de imunoglobulină normală umană cu administrare intravenoasă (IgIV.):

Tromboembolism Există dovezi clinice privind asocierea dintre administrarea de IgIV şi evenimente tromboembolice cum sunt infarctul miocardic, accidentul vascular cerebral (inclusiv apoplexie), embolismul pulmonar şi tromboza venoasă profundă, care se presupune că sunt legate de o creştere relativă a vâscozităţii sângelui prin influxul mare de imunoglobuline la pacienţii cu risc. Prescrierea şi administrarea de IgIV la pacienţii obezi trebuie făcută cu prudenţă, precum şi la pacienţii cu factori de risc preexistenţi pentru apariţia unor evenimente trombotice (cum sunt vârsta înaintată, hipertensiunea arterială, diabetul zaharat şi antecedentele de boli vasculare sau episoade trombotice, pacienţi cu boli trombofilice dobândite sau ereditare, pacienţi cu perioade prelungite de imobilizare, pacienţi cu hipovolemie severă, pacienţi cu boli cu vâscozitate sanguină crescută).

La pacienţii cu risc de reacţii adverse tromboembolice, medicamentele care conţin IgIV trebuie administrate cu viteza minimă posibilă şi în cea mai mică doză eficace.

Insuficienţa renală acută S-au raportat cazuri de insuficienţă renală acută la pacienţii trataţi cu IgIV. În majoritatea cazurilor, s-au identificat factori de risc, cum ar fi insuficienţă renală preexistentă, diabet zaharat, hipovolemie, obezitate, administrarea concomitentă a unor medicamente nefrotoxice sau vârsta peste 65 ani.

Parametrii renali ar trebui evaluați în special la pacienții considerați cu risc potențial crescut de dezvoltare a insuficienței renale acute, înaintea perfuziei cu IgIV și din nou la intervale de timp adecvate. La pacienţii cu risc de insuficienţă renală acută, medicamentele care conţin IgIV trebuie administrate cu viteza minimă şi în cea mai mică doză practicabilă. În caz de insuficienţă renală, trebuie luată în considerare întreruperea tratamentului cu IgIV.

În timp ce raportările de disfuncţie renală şi de insuficienţă renală acută au fost asociate cu administrarea mai multor medicamente care conţin IgIV autorizate, având în compoziţie excipienţi diferiţi cum sunt sucroza, glucoza şi maltoza, cele care conţin sucroză ca stabilizator au fost asociate cu cel mai mare număr de astfel de cazuri. La pacienţii cu risc, poate fi luată în considerare utilizarea medicamentelor care conţin imunoglobulină umană dar nu conţin aceşti excipienţi. Hepatect CP nu conţine sucroză, maltoză sau glucoză.

Sindromul meningitei aseptice (SMA) S-a raportat apariţia sindromului meningitei aseptice în asociere cu tratamentul cu IgIV. Sindromul apare de obicei într-un interval cuprins între câteva ore şi 2 zile după tratamentul cu IgIV. Examinările lichidului cefalorahidian sunt adesea pozitive pentru pleiocitoză, până la câteva mii de celule într-un mm , predominant din serii granulocitare şi prezintă concentraţii crescute ale proteinelor, până la câteva sute de mg/dl. SMA poate să apară mai frecvent în asociere cu tratamentul cu IgIV în doză mare (2 g/kg).

Pacienților care prezintă aceste semne și simptome trebuie să li se efectueze un examen neurologic complet, incusiv examinarea LCR, pentru a exclude alte cauze de meningită.

Întreruperea tratamentului cu IgIV a avut ca rezultat remisia SMA în câteva zile, fără sechele.

Anemia hemolitică Medicamentele care conţin IgIV pot să conţină anumiţi anticorpi ai grupelor de sânge care se pot comporta ca hemolizine, determinând in vivo acoperirea eritrocitelor cu imunoglobulină, determinând o reacţie pozitivă directă antiglobulină (testul Coombs) şi, rareori, hemoliză. În urma terapiei cu IgIV se poate dezvolta o anemie hemolitică, din cauza intensificării fenomenului de sechestrare a eritrocitelor. Pacienţii aflaţi în tratament cu IgIV trebuie monitorizaţi pentru depistarea semnelor clinice şi a simptomelor de hemoliză. Neutropenie/Leucopenie După tratamentul cu IgIV s-au raportat scăderi tranzitorii ale numărului de neutrofile și/sau episoade de neutropenie, uneori severe. Acestea apar de obicei în decurs de câteva ore sau zile după administrarea IgIV și se rezolvă spontan în decurs de 7 – 14 zile.

Leziune pulmonară acută legată de transfuzie (LPALT) La pacienții cărora li s-au administrat IgIV, au existat câteva raportări de edem pulmonar acut non- cardiogen [Leziune pulmonară acută legată de transfuzie (LPALT)]. LPALT se caracterizează prin hipoxie severă, dispnee, tahipnee, cianoză, febră și hipotensiune arterială. Simptomele de LPALT se dezvoltă de obicei în timpul sau în decurs de 6 ore de la transfuzie, de obicei în decurs de 1 - 2 ore. Prin urmare, pacienții cărora li se administrează IgIV trebuie monitorizați iar perfuzia cu IgIV trebuie oprită imediat în caz de reacții adverse pulmonare. LPALT este o afecțiune cu risc vital care necesită tratament imediat într-o unitate de terapie intensivă.

Interferenţa cu testele serologice După administrarea de imunoglobulină, creşterea tranzitorie în sângele pacienţilor a titrurilor diverşilor anticorpi transferaţi pasiv poate determina obţinerea unor rezultate fals pozitive la testele serologice. Doze

Dacă nu a fost prescris în alt mod, sunt valabile următoarele recomandări:

Prevenirea reinfectării cu virusul hepatitic B după un transplant de ficat efectuat ca urmare a insuficienţei hepatice induse de hepatita cu virus hepatitic B

La adulţi

Se recomandă administrarea a 10000 UI în ziua efectuării transplantului, perioperator, ulterior 2000- 10000 UI (40-200 ml) pe zi, timp de 7 zile , iar după caz, pentru a menţine titrul de anticorpi peste 100-150 UI/l la persoanele cu ADN-VHB- negativ şi peste 500 UI/l la persoanele cu ADN-VHB pozitiv.

La copii şi adolescenţi Doza trebuie ajustată în funcţie de suprafaţa corporală, respectând doza de 10000 UI/1,73 m .

Imunoprofilaxia hepatitei B

•    Prevenirea hepatitei B în cazul expunerii accidentale a persoanelor neimunizate: 
  

Se recomandă administrarea a minim 500 UI (10 ml), în funcţie de intensitatea expunerii, cât mai curând posibil după expunere, de preferinţă în decurs de 24 - 72 de ore.

•    Imunoprofilaxia hepatiei B la pacienţii care efectuează şedinţe de hemodializă 
  

Se recomandă administrarea a 8-12 UI (0,16-0,24 ml)/kg până la maxim 500 UI (10 ml), la intervale de 2 luni, până la obţinerea seroconversiei postvaccinare

•    Prevenirea hepatitei B la nou-născuţii ai căror mame sunt purtătoare de virus hepatitic B 
  

Se recomandă administrarea la naştere sau cât mai curând posibil după naştere a 30-100 UI (0,6- 2 ml)/kg. Administrarea imunoglobulinei antihepatită B poate fi repetată până la obţinerea seroconversiei postvaccinare.

În toate aceste situaţii, vaccinarea împotriva virusului hepatitic B este recomandată cu fermitate. Prima doză de vaccin poate fi injectată în aceeaşi zi cu imunoglobulina umană antihepatită B, dar în locuri de administrare diferite.

La persoanele care nu au prezentat un răspuns imunitar (anticorpii împotriva hepatitei B nu au putut fi determinaţi) ca urmare a vaccinării şi la care este necesară o prevenire continuă, se poate lua în considerare administrarea a 500 UI (10 ml) la adulţi şi a 8 UI (0,16 ml)/kg la copii şi adolescenţi, la intervale de două luni, titrul minim protector considerându-se a fi 10 mUI/ml.

6